Întrebări Frecvente

Avem răspunsuri la întrebările Dumneavoastră

întrebări contact doctortop

Da, DoctorTop ofera servicii medicale în baza contractelor cadru C.A.S.M.B. și C.A.S.A.O.P.S.N.A.J..

    1. Care sunt drepturile asiguratilor?

Drepturile asiguratului sunt:

  • să aleagă furnizorul de servicii medicale, precum și casa de asigurări de sănătate la care se asigură;
  • să fie înscriși pe lista unui medica de familie (MF) pe care îl solicită; 
  • să își schimbe medicul de familie ales numai după expirarea a cel puțin 6 luni de la data înscrierii pe listele acestuia; 
  • să beneficieze de pachetul de servicii de bază în mod nediscriminatoriu, în condițiile legii; 
  • să beneficieze de rambursarea tuturor cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizării cu medicamentele, materialele sanitare și investigațiile paraclinice la care ar fi fost îndreptățiți fără contribuție personală; rambursarea cheltuielilor reprezintă o obligație exclusivă a spitalelor și se realizează numai din veniturile acestora, pe baza unei metodologii proprii; 
  • să efectueze controale profilactice, în condițiile stabilite prin contractul-cadru;
  • să beneficieze de servicii de asistență medicală preventivă și de promovarea sănătății, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor; 
  • să beneficieze de servicii medicale în ambulatorii și în spitale aflate în relație contractuală cu C.A.S.; 
  • să beneficieze de servicii medicale de urgență; 
  • să beneficieze de unele servicii de asistență stomatologică; 
  • să beneficieze de tratament fizioterapeutic și de recuperare; 
  • să beneficieze de dispozitive medicale; 
  • să beneficieze de servicii și îngrijiri medicale la domiciliu; 
  • să li se garanteze confidențialitatea privind datele, în special în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul; 
  • să aibă acces la informație în cazul tratamentelor medicale; 
  • să beneficieze de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în condițiile legii. 
    1. Care sunt obligațiile asiguraților?

Obligațiile asiguratului sunt:

  • să se înscrie pe lista unui medic de familie;
  • să anunțe medicul de familie ori de câte ori apar modificări în starea lor de sănătate;
  • să se prezinte la controalele profilactice și periodice stabilite prin contractul-cadru;
  • să anunțe în termen de 15 zile medicul de familie și casa de asigurări asupra modificărilor datelor de identitate sau a modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o anumită categorie de asigurați;
  • să respecte cu strictețe tratamentul și indicațiile medicului;
  • să aibă o conduită civilizată față de personalul medico-sanitar;
  • să achite contribuția datorată fondului și suma reprezentând coplata sau contribuția personală, în condițiile legii;
  • să prezinte furnizorilor de servicii medicale documente justificate care ateste calitatea de asigurat.

Serviciile care nu sunt decontate din font, contravaloarea acestora fiind suportată de asigurat, de unitățile care le solicită, de la buugetul de stat sau din alte surse, după caz, sunt: 

  • serviciile medicale acordate în caz de boli profesionale, accidente de muncă și sportive, asistență medicală la locul de muncă, asistență medicală a sportivilor; 
  • unele servicii medicale de înaltă performanță;
  • unele servicii de asistență stomatologică; 
  • serviciile hoteliere cu grad înalt de confort; 
  • corecțiile estetice efectuate persoanelor cu vârstă de peste 18 ani, cu excepția reconstrucției mamare prin endoprotezare în cazul intervențiilor chirurgicale oncologice; 
  • unele medicamente, materiale sanitare și tipuri de transport; 
  • serviciile medicale solicitate și eliberarea actelor medicale solicitate de autoritățile care prin activitatea lor au dreptul să cunoască starea de sănătate a asiguraților; 
  • fertilizarea în vitro; 
  • asistență medicală la cerere; 
  • contravaloarea unor materiale necesare corectării văzului și auzului; 
  • contribuția personală din prețul medicamentelor, a unor servicii medicale și a dispozitivelor medicale; 
  • serviciile medicale solicitate de asigurat; 
  • unele servicii și proceduri de reabilitare; 
  • serviciile acordate în cadrul secțiilor/clinicilor de boli profesionale și al cabinetelor de medicină a muncii; 
  • serviciile hoteliere solicitate de pacienții ale căror afecțiuni se tratează în spitalizare de zi; 
  • serviciile de planificare familială acordate de medicul de familie în cabinete de planning din structura spitalului.

Acte necesare pentru înscrierea la medicul de familie:

    • Carte de Identitate / Buletin de Identitate
    • Cerere tip (se completează la cabinet)
    • Dovada că pacientul este asigurat. Aceasta consta în:
      • pentru salariați – adeverință de salariat în care să se precizeze că atât angajatul cât și angajatorul sunt la zi cu plata contribuției la sănătate
      • pentru pensionari – talon de pensie
      • pentru persoanele aflate în șomaj – adeverință de șomer
      • pentru liber-profesioniști (Persoane Fizice Autorizate) – adeverință care atestă plata la zi a contribuției la sănătate
      • pentru elevi sau studenți – adeverință de elev sau student
      • pentru persoanele care primesc ajutor social – adeverință de la Primărie
      • pentru veterani – carnet de veteran de război
      • pentru persoanele cu handicap – copie după decizia de încadrare în gradul de handicap

În cazul înscrierii inițiale la un medic de familie, trebuie depusă o declarație pe propria răspundere din care să rezulte faptul că solicitantul nu este înscris la alt medic de familie.

Acte necesare pentru nou-născuți, sugari, copii mici și preșcolari:

    • certificat de naștere
    • acte de identitate părinte / reprezentant legal
    • cerere semnată de părinte / reprezentant legal

Pentru co-asigurați (soț / soție – care nu au un loc de muncă), actele necesare înscrierii sunt următoarele :

    • dovada de plătitor de contribuție C.A.S. a asiguratului – adeverință de salariat din care să rezulte că s-au plătit contribuțiile către Casa de Asigurări, respectiv chitanța la zi de la C.A.S.M.B. în cazul Persoanelor Fizice Autorizate
    • copie după Carte de Identitate / Buletin de Identitate, respectiv după permisul de ședere pentru cetățenii străini care lucrează în România
    • copie după certificatul de căsătorie
    • declarație pe propria răspundere că persoana co-asigurată nu este înscrisă la alt medic de familie

Schimbarea medicului de familie se poate face doar după cel puțin 6 luni de la ultima înscriere.
Pentru schimbarea medicului de familie, va trebui să obțineți acceptul noului medic la care vă veți prezenta cu actele necesare înscrierii. De asemenea, va trebui sa-i comunicați acestuia numele fostului medic la care ați fost înscris. Noul medic va trebui să transmită casei de asigurări și fostului medic faptul că v-a preluat în evidența sa.

Bolile cardiovasculare sunt o categorie de boli care implică inima sau sistemul cardiovascular. Printre acestea, cele mai frecvente sunt cardiopatia ischemică (boala cardiacă coronariană), boli ale pericardului, aortei, venelor, arteriopatii, valvulopatii, hipertrofii, insuficiență cardiacă, tulburări de ritm cardiac, infarct miocardic.

Cele mai frecvente semne / simptome cardiace sunt: 

Durerea toracică – este resimțită de pacient ca o senzație de înțepătură, arsură sau apăsare cu localizare în zona de proiecție a cordului, retrosternal, epigastric sau între omoplați ce poate să iradieze în umărul stâng, la nivelul mandibulei sau membrului superior stâng. Poate avea durată de câteva secunde, minute, iar dacă se prelungește sau se însoțește de dispnee (lipsă de aer) și transpirații, aceasta reprezintă o urgență ce necesită apelarea serviciului 112. 

Dispneea (senzația de lipsă de aer) – este un simptom care necesită investigare atentă, deoarece dispneea poate sugera o boală cardiacă, bronhopulmonară, neurologică, hematologică sau o afecțiune ORL. 

Edemele periferice – pot avea drept cauze insuficiența cardiacă, bolile renale cronice, afecțiuni endocrine, afecțiuni hepatice, sarcina, anumite medicamente sau consumul crescut de sare. Acestea trebuie investigate anamnestic, prin examene clinice și paraclinice. 

Tusea – reprezintă unul dintre cele mai frecvente simptome cu care pacientul se prezintă la medic. Poate avea cauză cardiacă, pulmonară sau digestivă (boală de reflux). Aceasta necesită consult de specialitate în vederea stabilirii diagnosticului etiologic și tratamentului specific.

Consultul cardiologic preventiv realizat la clinica DoctorTop de medicul tău cardiolog sau medicul tău de familie poate identifica din timp factorii de risc și poate preveni afecțiunile cardiace prin investigații medicale non-invazive. 

Ai o programare la DoctorTop, specializarea cardiologie? Controlul cardiologic va consta în anamneză medicală (analiza istoricului pacientului), analiza investigațiilor medicale anterioare, examen clinic cardiovascular, investigații imagistice (electrocardiogramă), raport medical cu concluziile evaluării medicale și recomandări legate de obiceiuri zilnice (stil de viață) și tratament.

Electrocardiograma (EKG) este o investigație imagistică non-invazivă și nedureroasă ce înregistrează activitatea electrică de la nivelul inimii (mușchiul cardiac) și oferă informații asupra modului în care se contractă, ritmului, frecvenței și parametrilor activității sale.

Sex, vârstă, istoric familial, obezitate, diabet zaharat, hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, colesterol mărit, fumat, stres, sedentarism și alți factori care pot fi identificați de medicul tău cardiolog.

Când se suspicionează ,HTA de halat alb’ sau HTA mascată; oferă informații importante cu privire la variabilitatea pe termen scurt a TA; oferă înregistrări pe perioada nopții în condiții reale de viață.

Identificarea tulburărilor de ritm (aritmiilor), ex fibrilația atrială paroxistică; identificarea bradicardiei nocturne în cazul pacienților cu fibrilație atrială; evaluarea după implantarea unui stimulator; efectul folosirii anumitor medicamente.

La copii și adolescenți cele mai întâlnite afecțiuni oftalmologice sunt viciile de refracție, conjunctivitele acute, strabismele.

La adulții tineri sunt viciile de refracție, sindroamele de ochi uscat, diverse conjunctivite acute.

La vârstnici întâlnim cel mai des vicii de refracție, cataracte, glaucom.

Pentru evitarea afecțiunilor oftalmologice sunt necesare controale periodice la medicul specialist, respectarea indicațiilor si tratamentului prescris, igiena oculara adecvată, dar și un stil de viață și nutriție echilibrate.

Dacă nu există afecțiuni evidente, care necesită control imediat (strabisme, conjunctivite acute sau sunt copii prematuri), vârsta primului control este dependentă de cât de repede verbalizează și colaborează copilul.

Pentru copii și adulți tineri, fără afecțiuni oftalmologice, se recomandă consult oftalmologic anual. În cazul prezenței afecțiunilor oculare, frecvența examinărilor este stabilită de către medicul specialist, în funcție de patologia existentă.

Glaucomul este o afecțiune ireversibilă a nervului optic ce poate duce la pierderea vederii dacă este neglijat. Este influențat de mai mulți factori, dar principalul element de risc tratat este presiunea intraoculara (tensiunea oculară) ridicată. Astfel măsurarea periodică a tensiunii intraoculare și menținerea ei la valori de siguranța este obligatorie la pacienții ce suferă de glaucom.

Examenul fundului de ochi este o parte componentă a consultului oftalmologic complet ce consta in vizualizarea de către medicul specialist a nervului optic, vaselor de sânge intraoculare, maculei. Este o examinare des recomandată pacienților diabetici si hipertensivi. Se realizează la biomicroscop, prin oftalmoscopie directă sau indirectă.

Diabetul zaharat este o afecțiune metabolică ce se caracterizează prin hiperglicemie cronică (creșterea nivelurilor de glucoză din sânge), ce are drept cauză fie deficitul de insulină, fie rezistența țesuturilor la acțiunea insulinei. Netratat, diabetul zaharat poate duce la apariția de complicații care scad durata și calitatea vieții.

Diagnosticul diabetului zaharat se bazează pe dozarea glicemiei în sângele venos în unul dintre următoarele momente, decise de medic:

  • glicemia à jeun – pe nemâncate, după 8 ore de repaus alimentar nocturn;
  • glicemia întâmplătoare, recoltată în orice moment al zilei, fără a ține cont de ora și conținutul ultimei mese;
  • glicemia recoltată în cadrul testului de toleranță la glucoză orală, efectuat cu 75 g glucoză.

Diagnosticul de diabet zaharat se confirmă obligatoriu de către medicul specialist diabetolog, în una dintre următoarele situații:

  • Glicemia pe nemâncate ≥ 126 mg/dl;
  • Glicemia întâmplătoare ≥ 200 mg/dl, dacă persoana prezintă și semne specifice;
  • Glicemia la 2 ore după ingestia a 75 g glucoză ≥ 200 mg/dl;
  • Hemoglobina glicată HbA1c ≥ 6.5%

Diagnosticul de diabet zaharat NU se stabilește pe baza glicemiilor determinate cu glucometrul! Glicemiile ce ridică suspiciune la determinarea cu glucometrul necesită confirmare prin recoltarea de sânge venos!

Semnele specifice de diabet zaharat sunt reprezentate de poliurie (eliminarea de urină des și în cantități mari), polidipsie (consumul de lichide în cantități mari), polifagie (consumul de alimente în cantități mari), scădere în greutate inexplicabilă.

După confirmarea diagnosticului, fiecare pacient cu diabet zaharat este luat în evidență de către medicul specialist diabetolog, care va stabili regimul alimentar, tratamentul medicamentos, precum și programul de controale periodice.

Alimentația persoanelor cu diabet nu trebuie să fie diferită de alimentația celorlalte persoane, ci trebuie doar adaptată necesităților individuale și echilibrată din punct de vedere calitativ și cantitativ. Practic, alimentația persoanei cu diabet este o alimentație ce presupune alegeri nutriționale sănătoase, ce au ca scop obținerea sau menținerea unei greutăți corporale optime, creșterea calității vieții și scăderea riscului de apariție a complicațiilor.

Afecțiuni ale sistemului endocrin și dezechilibre hormonale. Cele mai frecvente boli endocrinologice sunt boli cronice ce vizează glanda tiroidă (hipotiroidismul, hipertiroidismul, gușa polinodulară, tiroiditele autoimune), paratiroidele și, în consecință, metabolismul fosfo-calcic, cât și afecțiunile osoase secundare (hiperparatiroidismul, osteoporoza), suprarenalele (sindromul Cushing, adenoamele suprarenaliene, hipertensiunea de cauză endocrină), hipofiza (adenoamele hipofizare, prolactinoamele) și glandele cu rol în reproducere – ovarele (sindromul ovarian polichistic, infertilitatea feminină, hirsutismul), respectiv testiculele (infertilitatea masculină, ginecomastia).

Pacientul care se prezintă la medicul endocrinolog acuză adesea simptome nespecifice (creștere sau scădere ponderală nejustificată, perturbări ale apetitului, intoleranță la temperaturi scăzute sau înalte, oboseală, tulburări de ritm cardiac, afectări ale tranzitului intestinal) sau simptome țintite – infertilitate inexplicabilă, mărire de volum a glandei tiroide, tulburări de creștere sau de dezvoltare psiho-somatică la copii, exces al pilozității corporale la femei etc. Foarte adesea însă, pacientul se poate adresa acestei specialități fără a prezenta simptome care să îi perturbe stilul de viață, în urma analizelor de sânge uzuale, care evidențiază dezechilibre funcționale hormonale.

Controlul anual endocrinologic ajută la diagnosticarea și tratamentul predispozițiilor sau afecțiunilor endocrinologice.

Cu tratamentul corespunzător și monitorizarea medicului endocrinolog, cele mai multe afecțiuni endocrinologice pot fi ameliorate. Programează-te online pentru un consult folosind pagina de programări, unde poți alege ziua și ora preferate.  

Principalele glande cu secreție endocrină ale organismului uman sunt hipofiza, tiroida, paratiroidele, suprarenalele, ovarele și testiculele. Deși pancreasul are la rândul său secreție endocrină, prin producerea hormonului denumit insulină, insuficiența acesteia perturbând metabolismul glucidic și conducând la diabet zaharat, studiul acestuia revine unei specialități complementare – Diabet zaharat, Nutriție și Boli Metabolice.

Vaccinarea antigripală este cea mai eficientă metodă de protecție împotriva virusurilor gripale. Vaccinarea antigripală sezonieră este recomandată tuturor persoanelor, în special copiilor, vârstnicilor peste 65 de ani, femeilor  însărcinate și pacienților ce au comorbidități asociate.

Bolile bronhopulmonare sunt printre cele mai comune probleme de sănătate de la nivel mondial. Fie că sunt de natură infecțioasă (pneumonia, tuberculoza), neoplazică (cancerul bronhopulmonar) sau inflamatorie (astm bronșic, bronhopneumopatia cronică obstructivă), acestea afectează sute de milioane de oameni la nivel global.

Tusea reprezintă unul dintre cele mai frecvente simptome cu care pacientul se prezintă la medic. Tusea poate fi acută, persistentă sau cronică. Putem considera tuse cronică atunci când durează de mai mult de 8 săptămâni. Aceasta necesită consult de specialitate în vederea stabilirii diagnosticului etiologic și tratamentului specific.

Sindromul de apnee în somn este o condiție medicală frecvent întâlnită, însă puțin diagnosticată. În urma completării unor chestionare se poate ridica suspiciunea de somnolență diurnă excesivă. În urma testelor de specialitate (poligrafie/polisomnografie), boala poate diagnosticată și apoi tratată prin utilizarea unui dispozitiv cu presiune pozitivă.

Reabilitarea respiratorie este o metodă terapeutică care are ca scop creșterea toleranței la efort pentru pacienții cu boli respiratorii cronice. Programul constă în exerciții de respirație, antrenament pentru diverse grupe musculare, tehnici de drenaj a secrețiilor, educație terapeutică.

Pneumopatiile interstițiale difuze cuprind un număr mare de boli, care necesită investigații complexe pentru a fi diagnosticate. Pe lângă explorările funcționale speciale (spirometrie/pletismografie) și explorările imagistice (radiografie pulmonară/tomografie computerizată torace) sunt necesare bronhoscopia cu lavaj și uneori, biopsia.

Fumatul este un factor de risc cert pentru bolile cronice pulmonare, cancer și boli cardiovasculare. Vârsta plămânului unui fumător este mult mai înaintată decât cea cronologică, ducând la o scădere importantă a calității vieții. Aproximativ 90% din pacienții cu BPOC  sunt fumători, funcțional, având volume pulmonare și debite ventilatorii scăzute.

Infecția cu noul coronavirus poate lăsa sechele post infecție atât în formele ușoare, când pacienții menționează o stare de fatigabilitate și epuizare în perioada de convalescență, cât și în formele severe, când există riscul de a dezvolta fibroză pulmonară extinsă.

Insuficiența venoasă cronică (IVC) este o afecțiune care apare atunci când peretele venos și / sau
valvele venelor localizate la nivelul picioarelor nu funcționează eficient, ceea ce face dificilă
revenirea sângelui de la picioare la inima. IVC face ca sângele să se „acumuleze” sau să se
colecteze în aceste vene, iar această colectare se numește stază.

Semne și simptome:

  • durere sau senzație de greutate, în special la nivelul piciorului și gleznei;
  • crampe musculare – în special noaptea;
  • senzație de înțepătura, arsură, furnicătură sau amorțeală;
  • vene varicoase (vene răsucite, mărite, aproape de suprafața pielii);
  • piele cartonata, îngroșata, dură.

Factori predispozanți:

  • femeile au mai multe șanse decât bărbații să dezvolte insuficiență venoasă cronică;
  • obezitatea;
  • vârsta >50 ani;
  • sarcina;
  • istoric familial de insuficiență venoasă cronică;
  • fumatul.

Acneea este o afecțiune a pielii care apare atunci când foliculii piloși se blochează cu sebum și
celule moarte ale pielii, determinând puncte albe, puncte negre sau coșuri. Acneea este cea mai
frecventă în rândul adolescenților, deși afectează persoanele de toate vârstele.

Patru factori principali cauzează acneea:

  • exces de producție de sebum;
  • foliculii piloși blocați de sebum și celulele moarte ale pielii
  • bacterii;
  • inflamația.

Anumite lucruri pot declanșa sau agrava acneea:

  • modificări hormonale. Hormonii androgeni sunt hormoni care cresc în timpul pubertății și
    determină mărirea glandelor sebacee și producerea de sebum în exces. Schimbările hormonale în
    timpul vârstei mijlocii, în special la femei, pot duce și la erupții acneiforme;
  • anumite medicamente (medicamente care conțin corticosteroizi, testosteron sau litiu);
  • dietă (conform studiilor științifice, consumul anumitor alimente – inclusiv alimente bogate în
    carbohidrați, precum pâine, covrigi și chips-uri – poate agrava acneea);
  • stres.

Melanomul, cel mai grav și agresiv tip de cancer de piele, se dezvoltă din celulele (melanocite)
care produc melanină – pigmentul care conferă pielii culoarea sa. Melanomul se poate forma, de
asemenea, la nivelul ochiului și, rareori, în interiorul corpului, cum ar fi în nas sau gât. Cauza
exactă a melanomului nu este clară, dar expunerea la radiații ultraviolete (UV) din lumina
soarelui sau utilizarea solarului cresc riscul de a dezvolta melanom. Riscul de melanom pare
să crească la persoanele sub 40 de ani, în special la femei.

Melanomul poate fi tratat cu succes dacă este detectat devreme.

Vă puteți reduce riscul de melanom și alte tipuri de cancer de piele dacă:

  • evitați soarele în mijlocul zilei (între aproximativ 10 a.m. și 4 p.m.). Se pot absorbi radiațiile
    UV pe tot parcursul anului, iar norii oferă puțină protecție împotriva razelor dăunătoare. Evitarea
    soarelui puternic vă ajută să evitați arsurile solare și bronzările care cauzează leziuni ale pielii și
    vă cresc riscul de a dezvolta cancer de piele. Expunerea la soare acumulată în timp poate
    provoca, de asemenea, cancer de piele;
  • purtați protecție solară pe tot parcursul anului. Utilizați o protecție solară cu spectru larg cu un
    SPF de cel puțin 30, chiar și în zilele înnorate. Aplicați protecție solară cu generozitate și aplicați
    din nou la fiecare două ore – sau mai des dacă înotați sau transpirați;
  • purtați îmbrăcăminte de protecție. Acoperiți-vă pielea cu haine întunecate, bine țesute, care vă
    acoperă brațele și picioarele, și o pălărie cu boruri largi, care oferă mai multă protecție. Nu uitați
    de ochelarii de soare. Căutați-le pe cele care blochează ambele tipuri de radiații UV – razele
    UVA și UVB;
  • evitați bronzarea la solar. Lămpile și paturile de bronzat emit raze UV ​​și vă pot crește riscul de
    cancer de piele;
  • examinați-vă pielea adesea pentru a descoperi apariția de noi alunițe sau modificări ale alunițelor, pistruilor, umflăturilor și semnelor de naștere existente. Cu ajutorul oglinzilor, verificați-vă fața, gâtul, urechile și pielea capului. Examinați pieptul și trunchiul și vârfurile și partea inferioară a brațelor și mâinilor. Examinați atât fața, cât și spatele picioarelor, inclusiv tălpile și spațiile dintre degetele de la picioare. De asemenea, verificați zona genitală.