Ecografia abdominală

ecografie abdominală

Ecografia abdominală

Generalități

Ecografia abdominală reprezintă o metodă de diagnostic și de imagistică larg folosită în practica medicală, ce folosește ca substrat radiațiile ultrasonore și care contribuie alături de anamneză, examenul clinic și analizele specifice la stabilirea diagnosticului de către clinician. Ultrasunetele reprezintă vibrații mecanice, ce se propagă în mediul înconjurător sub forma unor unde, calculatorul redând imaginea în funcție de amplitudinea, frecvența, perioada de oscilație, intensitatea acustică și de viteza de propagare a acestora.

Principiul de funcționare al ecografiei este derivat din cel al sonarului. Ultrasunetele traversează mai multe medii cu proprietăți acustice diferite și se întorc sub forma unor ecouri ce sunt apoi decodificate de către un transductor. Reflectarea ultrasunetelor este dependentă de rezistența țesuturilor la trecerea undelor acustice. Cu cât un țesut este mai dens, cu atât va reflecta mai puternic ultrasunetele. Părțile componente ale unui ecograf sunt:

  • unitatea centrală (receptor, sincronizator principal, generator de unde, procesor de semnal digital, conectorul sondei / sondelor, tastatură);
  • monitorul / display-ul;
  • transductorul;

Ecografia abdominală este una dintre cele mai accesibile și ieftine metode imagistice folosite în practica medicală de zi cu zi. Ea ar trebui considerată, în medicina modernă, o prelungire a examenului clinic. Este de real folos în urgență, dar și în urmărirea pacienților cu diverse acuze abdominale. Ecografia abdominală este o metodă de diagnostic extrem de valoroasă, fiind accesibilă, non-invazivă, non-iradiantă, ieftină și repetitivă. Din păcate, din cauza acestor avantaje, uneori în diagnosticarea anumitor patologii se trece peste părți extrem de importante, precum anamneza și examenul clinic, direct la ecografie. Ecografia abdominală este de real folos în depistarea modificărilor organelor (dimensiune și/sau formă), a țesuturilor sau a vaselor de sânge.

Tipuri ale ecografiei abdominale
Ecografia abdominală se împarte în doua categorii, în funcție de zona investigată:
  1. Ecografia abdominală superioară – vizualizează ficatul, căile biliare, splina, stomacul, rinichii, pancreasul și vezicula biliară;
  2. Ecografia abdominală inferioară / pelvină – vizualizează ovarele, uterul, colul uterin, vezica urinară și trompele uterine;

În cazul bărbaților, ecografia abdominală este folosită pentru a investiga vezica urinară, prostata și veziculele seminale. Astfel, sonda poate fi plasată pe abdomen dar și introdusă transrectal, pentru a vizualiza prostata.

În funcție de tehnologia folosită dar și de aplicațiile folosite, ecografia este de mai multe tipuri:

  • Bidimensională (2D) – majoritatea investigațiilor ecografice se fac în acest modul și oferă o imagine clară a structurilor interne;
  • Tridimensională (3D) – captează mai multe planuri prin scanare bidimensională și apoi imaginea este reconstruită pentru o vizualizare completă a organelor interne;
  • Ecografia 4D – permite vizualizarea organelor în timp real;
  • Metoda Doppler – folosită pentru a depista fluxurile sanguine și pentru a studia vascularizația organelor, dar și a formațiunilor tumorale daca este cazul;
 
Pentru ce se utilizează ecografia abdominală?
Ecografia abdominală are atât indicații de tip diagnostic și de evaluare post-terapeutică dar și aplicații terapeutice. Această metodă diagnostică este cel mai des folosită în medicina internă, dar este de mare folos și în specilaitățile chirurgicale. Faptul că ecografia abdominală este non-invazivă reprezintă un mare avantaj atât pentru pacient cât și pentru medic.

Medicul poate recomanda o ecografie abdominală atunci când pacientul acuză dureri abdominale, balonare sau în cazul unui istoric familial de boală în sfera abdominală. Ea poate fi necesară și atunci când apar modificări ale funcției hepatice (detectabile în urma analizelor de sânge) sau în caz de suferință renalî (ex. litiază renală). Pentru că este o procedură non-invazivă, ce oferă o bună imagine a organelor interne, ecografia abdominală poate fi folosită și pentru ghidarea unui ac introdus în abdomen, necesar unei biopsii sau evacuării unui abces sau chist.

Câteva dintre utilizările comune ale ecografiei abdominale sunt pentru evaluarea următoarelor organe:

  • Rinichi;
  • Ficat;
  • Colecist;
  • Ducte biliare;
  • Pancreas;
  • Splină;
  • Aorta abdominală;

Ecografia este utilizată pentru diagnosticarea unei varietăți de afecțiuni, precum:

  • Durere / distensie abdominală;
  • Funcție hepatică anormală;
  • Litiază renală;
  • Distensia organelor abdominale;
  • Calculi biliari;
  • Anevrism de aortă;
 
Tehnica ecografiei abdominale. Cum ne pregătim pentru o ecografie abdominală?

Aceasta procedură trebuie să fie efectuată doar de specialiști în domeniu și doar la recomandarea medicului dumneavoastră sau în cazul în care simptomatologia o impune. De regulă, aceasta necesită o pregătire anterioară, pregătire ce diferă în funcție de natura problemei și de medic.

Pentru efectuarea unei ecografii abdominale, pacientul trebuie să se întindă pe spate, pe masa de examinare. Procedura implică folosirea unui transductor, ce va fi aplicat pe abdomen doar după ce medicul a aplicat gel direct pe piele. Acest lucru permite ca ultrasunetele să treacă mai eficient prin structurile abdomenului. Gelul este pe bază de apă și este ușor de curățat după finalizarea procedurii. Transductorul este aplicat cu blândețe și procedura se încheie după ce am obținut toate informațiile de care aveam nevoie (durează în medie cam 30 de minute).

Pregătirea pacientului este de asemenea importantă. Se recomandă:

  • postul alimentar (inclusiv băuturi acidulate, sucuri și cafea) cu cel puțin 6 ore înainte de investigație, astfel încât stomacul să fie gol și conținutul gazos intestinal redus.
  • să nu se consume dulciuri sau alimente ce pot fermenta (fructe, lapte) cu cel puțin 24 de ore înaintea examinării;
  • pentru studierea cu ușurință a ficatului, vezicii biliare, splinei și pancreasului, vi se poate cere să consumați o masă fără grăsimi în seara dinaintea testului, preferabil ultima masă să fie luată la maxim ora 19 (cu 8-12 ore înainte de procedură);
  • pentru studierea organelor pelvine se recomandă consumul a minimum 500 ml de apă (2-3 pahare) înainte cu 1 oră de efectuarea procedurii. Chiar dacă apare senzație de urinare, pacientul nu trebuie să o facă pentru o mai bună vizualizare a structurilor din vecinătatea vezicii urinare (prostată, uter sau ovare). O vezică goală sau parțial golită poate să nu permită vizualizarea unor mici detalii ale peretelui (polipi).
  • ținuta trebuie să fie una confortabilă;
  • uneori poate fi necesară examinarea ecografică și după golirea vezicii;
Limitările ecografiei abdominale

În cele mai multe cazuri, ecografia abdominală dă o imagine bună a stării organelor și a altor structuri din abdomen, dar există și unele limitări. Aerul sau gazele din abdomen pot împiedica vizualizarea structurilor. De asemenea, țesutul adipos reprezentat în exces pe abdomen poate împiedica achiziționarea unei imagini bune. Daca există motive de îngrijorare cu privire la starea de sănătate a pacientului și ecografia nu ne oferă o bună imagine putem folosi alte metode imagistice precum: CT-ul (computer tomografia), IRM (imagistica prin rezonanță magnetică) sau examenele ce folosesc bariu.

Ecografia abdominală este de multe ori necesară și poate fi folosită cu succes în următoarele ramuri ale medicinei:

  • gastroenterologie;
  • oncologie;
  • medicină internă;
  • medicină de familie;
  • nefrologie;
  • urologie;
  • chirurgie;
  • pediatrie;
Riscuri versus beneficii

Beneficiile depășesc cu mult riscurile și sunt următoarele:

  • este o metodă non-invazivă (nu produce durere sau traume fizice);
  • ecografia abdominală este disponibilă pe scara largă, ușor de utilizat și mai puțin costisitoare decât alte metode imagistice;
  • procedura este extrem de sigură și nu folosește radiații ionizante;
  • oferă o imagine mult mai bună a țesuturilor moi decât radiografia;
  • ecografia oferă o imagine în timp real, făcând-o un instrument bun pentru ghidarea procedurilor minim invazive, cum ar fi biopsierea sau aspirația cu ajutorul unui ac;

Cu toate că ecografia abdominală poate fi uneori ușor incomodă, până acum nu a fost dovedit că ar exista efecte nocive asupra oamenilor.

Autor: Dr. Marian Petrache
Bibliografie
No Comments

Post A Comment